Calciul – cum recunoști deficitul de calciu la plante?

Calciul (Ca) este un nutrient esențial pentru creșterea și dezvoltarea corectă a plantelor. Participă la formarea pereților celulari și la diviziunea celulară, contribuind astfel la rezistența și stabilitatea țesuturilor vegetale. În plus, susține dezvoltarea sistemului radicular și participă la numeroase procese metabolice.

Spre deosebire de alți nutrienți, calciul este transportat în principal prin xilem, ceea ce înseamnă că redistribuirea sa în interiorul plantei este limitată. Din acest motiv, este important ca rădăcinile să aibă permanent acces la o cantitate suficientă de calciu și apă.

Un aport adecvat de calciu contribuie la rezistența plantelor, susține creșterea sănătoasă și ajută la obținerea unei recolte de calitate.

Simptomele deficitului de calciu la plante

Deficitul de calciu se poate manifesta prin diferite simptome care afectează frunzele, fructele și sistemul radicular.

Pe frunze apar frecvent pete galben-maronii cu margini maronii bine definite, simptomele fiind observate de obicei mai întâi pe frunzele tinere. Frunzele pot fi deformate, mai mici, ondulate sau răsucite. În timp, se pot extinde zone necrotice, în special pe margini și vârfuri.

La fructe unul dintre cele mai cunoscute simptome este putregaiul apical (blossom end rot) – o pată închisă la culoare și adâncită care apare în partea inferioară a fructului. Este întâlnită frecvent la tomate, ardei și vinete. Fructele pot deveni deformate, neregulate și de calitate mai slabă.

Sistemul radicular poate avea o dezvoltare redusă, ceea ce afectează capacitatea plantei de a absorbi apa și nutrienții.

Simptomele deficitului de calciu pot deveni vizibile relativ rapid, iar plantele pot prezenta și alte probleme, precum producție redusă, tulpini mai slabe și dezvoltare necorespunzătoare. Calciul este esențial pentru rezistența pereților celulari, iar lipsa sa poate provoca deformări și slăbirea generală a plantei.

Care sunt cauzele deficitului de calciu la plante?

Deficitul real de calciu în sol este relativ rar, deoarece multe soluri și substraturi conțin deja acest element. Problema este adesea legată mai degrabă de absorbția sau transportul insuficient al calciului în interiorul plantei. Acest lucru se poate întâmpla, de exemplu, atunci când solul sau substratul se usucă excesiv.

O altă cauză poate fi fertilizarea dezechilibrată, inclusiv utilizarea excesivă a îngrășămintelor bogate în potasiu. Umiditatea foarte ridicată a aerului în spații închise, precum serele, poate reduce evaporarea apei prin frunze (transpirația). Transpirația contribuie la transportul apei și al calciului din rădăcini către țesuturile plantei. Dacă acest proces este limitat, calciul poate ajunge mai greu în zonele în care planta are nevoie de el.

Alți factori care pot provoca deficitul de calciu

• Cultivarea în soluri sau substraturi în care calciul este puternic fixat și devine mai greu disponibil pentru rădăcini.
• Excesul de ioni de amoniu, potasiu, magneziu sau sodiu în zona rădăcinilor poate limita absorbția calciului.
• O conductivitate electrică (EC) prea ridicată a solului sau substratului poate reduce capacitatea plantei de a absorbi apa și nutrienții.
• Un pH necorespunzător al solului sau substratului, în special un pH prea scăzut, poate reduce disponibilitatea calciului.
• Stresul provocat de secetă sau concentrațiile ridicate de săruri poate afecta suplimentar absorbția și transportul calciului.

Pentru suplimentarea rapidă a calciului pot fi utilizate surse solubile în apă, precum nitratul de calciu. În cultivarea în sol pot fi utilizate și surse precum calcarul, făina de oase sau gipsul, însă acestea pot influența pH-ul și echilibrul general al nutrienților.

În hidroponie este recomandată utilizarea unor produse cu calciu adaptate sistemelor hidroponice, astfel încât să nu fie creat un dezechilibru nutritiv. Apa dură conține, în general, o anumită cantitate de calciu și magneziu, lucru care trebuie luat în calcul atunci când pregătești soluția nutritivă.

O strategie corectă de irigare este esențială. Udarea regulată și uniformă favorizează transportul calciului în plantă, în timp ce alternarea perioadelor de uscăciune cu udări abundente poate favoriza apariția simptomelor de deficit.

Respectarea acestor principii ajută la reducerea riscului de deficit de calciu și contribuie la o creștere sănătoasă și la obținerea unei recolte de calitate.

Informațiile despre carențele de nutrienți și simptomele acestora provin din materialul de specialitate CANNA Deficiency Guide, adaptat și completat pentru acest articol.