Mai mult
    Înregistrare
    Acasă / Blog / Boli ale plantelor și cum să le rezolvi / Magneziul – cum recunoști deficitul de magneziu la plante?

    Magneziul – cum recunoști deficitul de magneziu la plante?

    Magneziul este unul dintre nutrienții esențiali fără de care plantele nu se pot dezvolta corespunzător. Este o componentă fundamentală a clorofilei, pigmentul verde al frunzelor, și are astfel un rol esențial în fotosinteză – procesul prin care plantele produc energia necesară creșterii. În plus, magneziul participă la numeroase procese metabolice care influențează dezvoltarea sănătoasă a plantelor.

    Plantă afectată de deficit de magneziu

    Cum recunoști deficitul de magneziu la plante?

    Deficitul de magneziu se manifestă în principal prin modificarea culorii frunzelor. Primele afectate sunt de obicei frunzele mai vechi, deoarece magneziul este un element mobil, iar planta îl poate redistribui către țesuturile și lăstarii mai tineri.

    Un simptom caracteristic este îngălbenirea țesuturilor dintre nervuri, în timp ce nervurile rămân verzi – fenomen cunoscut sub numele de cloroză interveinală. Pot apărea, de asemenea, pete brun-ruginii și o slăbire generală a plantei. În unele culturi și condiții de creștere, simptomele devin mai evidente în perioadele cu necesar nutritiv ridicat, inclusiv în timpul înfloririi.

    Simptome tipice ale deficitului de magneziu

    Cloroză interveinală: țesuturile dintre nervurile frunzei se îngălbenesc, în timp ce nervurile rămân verzi.

    Pete brun-ruginii: pot apărea mici zone necrotice, care se extind treptat pe suprafața frunzei.

    Pete neregulate de cloroză: pe frunze apar zone galbene sau decolorate, cu aspect neuniform.

    Răsucirea frunzelor: în cazul unui deficit mai sever, frunzele se pot curba sau răsuci.

    Creștere redusă: plantele se dezvoltă mai lent, pot rămâne mai mici și au un aspect general slăbit.

    Căderea prematură a frunzelor: frunzele mai vechi se degradează treptat, se usucă și pot cădea.

    Producție redusă de flori și fructe: un deficit sever și prelungit poate afecta cantitatea și calitatea recoltei.

    Dacă deficitul de magneziu nu este corectat la timp, simptomele se pot extinde pe o parte tot mai mare a plantei, afectând treptat dezvoltarea, înflorirea și producția.

    Simptome ale carenței de magneziu pe frunze

    Cauzele deficitului de magneziu la plante

    Deficitul de magneziu este o problemă relativ frecventă. Poate apărea chiar și atunci când solul, substratul sau soluția nutritivă conțin aparent suficient magneziu. Motivul este că absorbția acestui element este influențată de numeroși factori care pot reduce sau bloca absorbția magneziului prin rădăcini.

    Riscul este mai ridicat în special în solurile ușoare, nisipoase și acide, unde magneziul se poate pierde mai ușor prin levigare. Deficitul poate apărea și atunci când în zona rădăcinilor există concentrații ridicate ale altor nutrienți care concurează cu magneziul.

    Un aport moderat suplimentar de magneziu nu provoacă de obicei probleme atunci când fertilizarea este echilibrată. Totuși, cantitățile excesive pot afecta echilibrul dintre nutrienți și pot limita absorbția calciului și a altor elemente.

    Conținut redus de magneziu în sol – apare în special în solurile și substraturile ușoare și nisipoase, care au o capacitate redusă de a reține nutrienții.
    Mediu acid (pH scăzut) – în solurile foarte acide, disponibilitatea magneziului pentru rădăcini poate fi redusă.
    Excesul altor nutrienți – concentrațiile ridicate de potasiu, azot amoniacal sau calciu pot limita absorbția magneziului. O cauză frecventă poate fi fertilizarea excesivă cu produse bogate în potasiu.
    Sol slab drenat sau excesiv de umed – umiditatea ridicată și temperaturile scăzute din zona rădăcinilor pot reduce absorbția nutrienților.
    Levigarea nutrienților – în solurile ușoare și nisipoase, magneziul poate fi spălat mai ușor în urma precipitațiilor abundente sau a udărilor frecvente.
    Sistem radicular limitat sau deteriorat – plantele cu rădăcini slab dezvoltate sau afectate nu pot absorbi eficient nutrienții.
    Valoare EC ridicată în substrat – o concentrație prea mare de săruri în mediul de cultivare poate îngreuna absorbția magneziului și a apei.

    Prevenirea și corectarea deficitului de magneziu

    Carența de magneziu poate deveni vizibilă relativ rapid, însă există mai multe metode prin care poate fi prevenită sau corectată. Cele mai importante sunt nutriția echilibrată a plantelor, controlul pH-ului și evitarea fertilizării excesive cu elemente care pot bloca absorbția magneziului.

    Cum previi deficitul de magneziu?

    • Testează regulat solul sau substratul – monitorizarea pH-ului, EC-ului și a fertilizării ajută la identificarea din timp a riscului de carențe.
    • Menține o fertilizare echilibrată – evită utilizarea excesivă a îngrășămintelor bogate în potasiu, deoarece acestea pot limita absorbția magneziului.
    • Controlează pH-ul – menține valoarea în intervalul potrivit pentru cultura și mediul de cultivare utilizat.
    • Folosește surse organice de nutrienți atunci când sunt potrivite – compostul sau gunoiul de grajd bine descompus poate contribui la aportul natural de magneziu și la îmbunătățirea structurii solului.
    • Asigură condiții bune pentru rădăcini – un substrat bine drenat și o temperatură adecvată în zona rădăcinilor favorizează absorbția nutrienților.

    Cum corectezi deficitul de magneziu?

    • Fertilizare foliară – pentru o intervenție rapidă poate fi utilizată, dacă este potrivită culturii și conform recomandărilor produsului, o soluție pe bază de sulfat de magneziu (sare Epsom). Absorbția prin frunze poate ajuta la corectarea mai rapidă a carenței.
    • Fertilizare prin rădăcini – pot fi utilizate surse de magneziu precum sulfatul de magneziu, kieseritul sau, în anumite situații, calcarul dolomitic, care furnizează atât magneziu, cât și calciu și poate influența pH-ul solului.
    • Îmbunătățirea pe termen lung a solului – utilizarea corectă a calcarului dolomitic și a materiei organice poate contribui la menținerea nutrienților în zona rădăcinilor și la reducerea pierderilor prin levigare.

    Pentru suplimentarea magneziului pot fi utilizate și îngrășăminte special formulate. O variantă cunoscută este Plagron CalMag Pro, care furnizează atât calciu, cât și magneziu și contribuie la menținerea unei nutriții echilibrate.

    Pentru suplimentarea țintită a magneziului poate fi utilizat și CANNA Mono Magnesium. Alte opțiuni sunt produsele de tip CalMag, precum Atami ATA Calmag, precum și suplimente minerale destinate cultivării în sol, substrat de cocos sau sisteme hidroponice. Alegerea produsului trebuie adaptată apei utilizate, mediului de cultivare și schemei generale de fertilizare.

    .
    .
    .
    .

    Informațiile despre carențele de nutrienți și simptomele acestora provin din materialul de specialitate CANNA Deficiency Guide, adaptat și completat pentru acest articol.