Ghid practic: alegerea ventilatorului potrivit pentru growboxul tău indoor

De ce ai nevoie de un ventilator de conducte în cultivarea indoor?

• Fără ventilație corectă, plantele tale nu se vor dezvolta. Ventilatorul de conducte, cunoscut și ca ventilator inline, se ocupă de schimbul constant de aer în growbox. Scoate aerul cald și umed din spațiu și îl înlocuiește cu aer proaspăt și mai rece din mediul înconjurător. Astfel ajută la menținerea temperaturii ideale, reduce umiditatea excesivă și asigură aportul de CO₂ necesar pentru fotosinteză.
• Ventilatorul elimină și mirosurile nedorite, dacă este conectat la un filtru de carbon, și reduce riscul apariției mucegaiului sau insectelor dăunătoare, care apar frecvent în aerul stagnant. Ventilatoarele inline sunt utilizate nu doar în corturi de cultivare, ci și în ventilația standard, de exemplu în depozite, birouri sau băi de acasă.
• În cultivare sunt însă deosebit de importante. Fără un climat stabil, adică temperatură echilibrată, umiditate optimă și suficient aer proaspăt, plantele nu pot atinge potențialul maxim.
• La ce folosește concret ventilatorul de conducte în cultură? Asigură evacuarea aerului din spațiul de cultivare, permițând circularea aerului proaspăt în interior. De obicei este conectat la conducte și la un filtru de carbon, care, pe lângă umiditate și căldură, captează și mirosurile. Rezultatul este un mediu stabil, în care temperatura nu crește din cauza iluminatului, umiditatea rămâne sub control, iar plantele beneficiază de un flux constant de aer bogat în CO₂. Toate acestea se reflectă pozitiv asupra sănătății, creșterii și viitoarelor recolte ale plantelor.

• Motoare AC

Motoare clasice de curent alternativ alimentate direct din rețea. Este o tehnologie dovedită și simplă, adesea descrisă ca foarte fiabilă și aproape indestructibilă. Principalul dezavantaj este însă capacitatea limitată de reglare a turației. Regulatoarele ieftine reduc tensiunea sau distorsionează curentul alternativ, ceea ce poate duce la zumzet neplăcut și vibrații la turații mai mici.
Există și soluții mai bune, cum sunt regulatoarele cu transformator, care elimină zgomotul, dar acestea sunt mai scumpe. În plus, chiar și la performanță redusă, ventilatorul AC consumă aproape aceeași putere, ceea ce înseamnă eficiență energetică mai scăzută. Pe de altă parte, ventilatoarele AC sunt de obicei mai ieftine, mai simple în construcție și la performanță constantă foarte fiabile.

• Motoare EC

Reprezintă o variantă mai modernă. Abrevierea EC înseamnă electronic comutat. În interiorul ventilatorului există un circuit electronic, care controlează digital motorul. Deși este alimentat din rețeaua standard, controlul intern funcționează cu curent continuu mai eficient. Avantajul motorului EC este eficiența energetică semnificativ mai bună (de exemplu, la jumătate de viteză consumă aproximativ jumătate din putere). În plus, turația poate fi reglată continuu și fără zgomot nedorit. De obicei, primești sau poți achiziționa un regulator compatibil, cu care setezi ușor viteza dorită de ventilare. Datorită acestei precizii, este mai ușor de menținut un climat stabil, ceea ce poate duce la o creștere mai bună și recolte mai mari. Motoarele EC sunt, de asemenea, mai silențioase, compacte și reacționează mai bine la schimbările de mediu.

Dezavantajul ventilatoarelor EC este prețul mai ridicat. Electronica avansată se reflectă în costul total al echipamentului. Pentru grădini hobby mai mici există modele accesibile, care oferă funcții moderne fără un impact financiar mare. La ventilatoarele industriale mai mari, investiția se recuperează adesea prin economii de energie. Într-un growbox mic, diferența de consum nu este atât de mare, dar dacă plănuiești să modifici puterea în funcție de temperatură sau faza zilei, motorul EC merită investiția. Îți economisești grija zgomotului și a consumului inutil de energie.

Ventilatorul AC este potrivit atunci când funcționează preponderent la capacitate maximă, sau dacă ai un buget limitat și nu te deranjează eventualele vibrații. Majoritatea ventilatoarelor mici de pe piață (de exemplu până la diametrul de 150 mm) au motoare AC clasice, în timp ce tehnologia EC este mai frecventă la modelele mai moderne și mai mari.

Ventilator AC

• Mai ieftin de achiziționat
• Construcție simplă
• Mai puțin eficient energetic
• Mai greu de reglat (poate fi zgomotos la reducerea turației)
• Potrivit pentru grădini mai mici sau funcționare la capacitate maximă

Ventilator EC

• Tehnologie mai modernă
• Funcționare mai eficientă energetic
• Reglare continuă și silențioasă a turației
• Preț mai ridicat
• Potrivit pentru cei care doresc control precis al climatului și confort maxim

• Ventilator axial

Ventilatorul axial (uneori numit și ventilator in-line în contextul sistemelor de conducte), are pale asemănătoare unei elice și aerul curge de-a lungul axei motorului, adică direct prin ventilator. Un exemplu tipic este ventilatorul din calculator sau un mic ventilator de baie. Pentru sere se produc ventilatoare axiale pentru conducte care pot fi introduse direct în tub. Avantajul lor este simplitatea, prețul scăzut, consumul redus de energie și funcționarea silențioasă la debit liber de aer.

Dezavantajul ventilatoarelor axiale este puterea redusă de presiune. Ele gestionează bine fluxul de aer pe distanțe scurte, dar nu sunt potrivite pentru conducte lungi sau rezistență mai mare în sistem, de exemplu atunci când se folosește un filtru de carbon. Ventilatoarele axiale sunt ideale pentru growbox-uri mici și trasee scurte de aer, unde filtrul nu este conectat sau este utilizat unul foarte mic.

De exemplu, ventilatoarele din plastic seria VKO sunt modele axiale accesibile, potrivite pentru spații mai mici și conducte scurte. Pot fi folosite atât pentru admisie, cât și pentru evacuare și au zgomot foarte redus. Producătorul menționează însă clar că nu sunt destinate utilizării cu filtre de carbon din cauza performanței scăzute la rezistență mai mare.

• Ventilator radial

Ventilator radial (uneori numit și centrifug), are un design care arată ca un melc sau un tambur cu pale. Aerul iese din el perpendicular pe direcția din care a fost aspirat. Rotorul ventilatorului radial seamănă cu o roată de turbină – aspiră aerul prin centru și îl împinge lateral în conductă datorită forței centrifuge.

Acest design permite atingerea unei presiuni statice mult mai mari, ceea ce înseamnă că ventilatorul poate gestiona conducte mai lungi și filtru de carbon fără reducerea semnificativă a fluxului de aer. În sere, ventilatoarele radiale sunt folosite acolo unde este nevoie să gestionezi un spațiu mai mare, un sistem de conducte mai lung sau un filtru puternic.

Aceste ventilatoare sunt de obicei robuste, adesea din metal sau plastic durabil, și au putere mai mare a motorului. Dezavantajul poate fi prețul mai mare, dimensiunile mai mari și zgomotul mai puternic. Acesta poate fi cauzat atât de fluxul de aer, cât și de funcționarea motorului. Unele modele sunt însă echipate cu izolare fonică.

Exemplu de ventilator radial pentru conducte sunt seriile VK de la producătorul Vents sau modelele metalice cunoscute de la mărci precum Can-Fan. Aceste ventilatoare sunt excelente pentru trasee lungi de aer și operare mai solicitantă. În descrieri, deseori vei găsi că sunt destinate pentru conducte cu pierdere de presiune mai mare.

Prin urmare, dacă plănuiești să evacuezi aerul prin perete în afara camerei și să folosești un filtru, ventilatorul radial va asigura un flux de aer stabil chiar și peste aceste obstacole.

• Ventilator hibrid

Ventilatorul hibrid (numit și diagonal sau mixed-flow ventilator), este un compromis între tipul axial și cel radial. La prima vedere, adesea arată ca un ventilator tubular axial, dar palele și structura internă sunt proiectate pentru a crește parțial presiunea aerului. Acest lucru se realizează prin faptul că fluxul de aer intră drept și palele îl deviază aproximativ la un unghi de patruzeci și cinci de grade. Rezultatul este presiune mai mare decât la un ventilator axial pur, păstrând în același timp un debit mai mare și un zgomot mai redus decât tipul radial.

Aceste ventilatoare pot împinge aerul prin conducte scurte și filtre mai bine decât modelele axiale obișnuite și rămân compacte și destul de silențioase. Din acest motiv sunt populare în spații de cultivare medii ca mărime. Denumirea de hibrid este potrivită deoarece combină avantajele ambelor construcții menționate – adică debit bun, presiune bună și zgomot acceptabil.

Exemple sunt modelele cu două viteze din seria TT (cunoscută și ca Turbo Tube). Aceste ventilatoare au putere și presiune mai mare decât modelele axiale de bază, cum ar fi seria VKO, și sunt utilizate frecvent în serele casnice. De exemplu, ventilatorul din seria TT cu Ø150mm poate atinge un debit de aer de aproximativ 500m³/h și este echipat cu două viteze. Astfel poți alege un mod mai silențios pentru utilizarea normală sau putere mai mare dacă trebuie să elimini rapid cantități mari de căldură.

Aceste ventilatoare hibride pot gestiona fără probleme filtre de carbon mici până la medii și trasee scurte de aer de aproximativ trei până la cinci metri.

Ventilator axial

• Recomandat pentru growbox-uri mici, (de exemplu 60×60×160 cm)

• Potrivit acolo unde nu se utilizează filtru de carbon.

• De exemplu tipul VKO.
  
  

Ventilator hibrid

• Ideal pentru growbox-uri medii, (de exemplu 1×1×2 m)

• Potrivit și pentru utilizare cu filtru de carbon mai mic.

• De exemplu modelele din seria TT.
  
  

Ventilator radial

• Cea mai bună alegere pentru serre mai mari sau trasee lungi de conducte.

• Recomandat în special acolo unde se folosește filtru de carbon mai mare.
  
  

✅Avantaje:

• Preț de achiziție scăzut.

• Instalare simplă.

• Funcționare silențioasă la sarcină mică.

✅Avantaje:

• Putere mai mare decât tipul axial.

• Bun echilibru între debit și presiune.

• Oferă rezervă de putere pentru reglarea după necesitate.

✅Avantaje:

• Menține fluxul de aer stabil chiar și la rezistență mare.

• Performanță fiabilă chiar și în spații mai mari.

Ventilator TT

Această denumire este folosită de exemplu de compania Vents (Dalap) pentru seria sa de ventilatoare Turbo Tube. Nu este o tehnologie generală, ci o serie concretă de ventilatoare pentru conducte, de obicei de tip axial sau hibrid. Ventilatoarele TT sunt fabricate din plastic, au două viteze (de exemplu TT 125 poate avea aproximativ 220/280 m³/h) și adesea variante cu termostat sau reglare.

Sunt populare pentru cultivare hobby, deoarece oferă performanță bună la dimensiuni relativ compacte și greutate redusă. Deci, dacă vezi în e-shop ventilatorul TT 125, nu înseamnă altceva decât un ventilator specific de conducte cu Ø125 mm, de obicei cu motor AC cu două viteze. Uneori ventilatoarele TT sunt numite și hibride – deoarece prin performanța și construcția lor se situează între modelele axiale și radiale.

Ventilator VKO 

Din nou, este denumirea unei serii specifice, concret a ventilatoarelor axiale simple pentru conducte. Seria VKO de la marca Vents (sau Dalap) include ventilatoare mici din plastic, adesea cu diametre de 100-150 mm, cu debit mai redus de aproximativ 100-300 m³/h și fără posibilitatea de reglare a vitezei.

Aceste ventilatoare au motor AC simplu care funcționează la putere maximă. VKO ventilatoarele sunt populare datorită prețului foarte scăzut – sunt practic mini turbo ventilatoare, ideale pentru growbox-uri mici sau sertare de cultivare, unde schimbul de aer de bază este suficient. După cum s-a menționat, nu sunt potrivite pentru utilizarea cu filtre de carbon, deoarece nu au suficientă putere sau presiune. Marcajul VKO nu indică tipul de motor, ci doar seria de ventilatoare axiale. Similar există și seria VK (fără litera O), care marchează ventilatoare radiale mai puternice – aceste melci din plastic pot gestiona și filtre, după cum sugerează descrierea lor și rezistența mai mare la presiune.

„Ventilator silențios”

Termenul silențios (sau în engleză silent sau quiet) apare la unele modele și poate însemna fie modificare specială a construcției pentru reducerea zgomotului, fie etichetă de marketing. De exemplu, există ventilatoare TT Silent cu forma palei îmbunătățită și izolare internă pentru funcționare mai silențioasă. De asemenea, se vând și ventilatoare radiale în cutii fonoizolate, denumite softbox sau modele silent box fan. Aceste ventilatoare sunt plasate în izolație fonoabsorbantă și reduc semnificativ zgomotul aerodinamic.

Dacă întâlnești un produs marcat ca Quiet sau Silent, este recomandat să verifici datele tehnice concrete – uneori este cu adevărat un model silențios, alteori doar o versiune ușor îmbunătățită a ventilatorului obișnuit. Nivelul de zgomot în dB ar trebui indicat în parametri.

Un ventilator poate fi considerat silențios dacă nivelul de presiune acustică este sub aproximativ 30-35 dB la o distanță de 3 m. Pentru comparație, o conversație normală are în jur de 60 dB, șoptitul aproximativ 30 dB. În timpul nopții în apartament, fiecare dB contează, așa că denumirea de ventilator silențios este atractivă. Totuși, trebuie să ții cont că zgomotul crește odată cu puterea – deci un ventilator extrem de silențios și totodată puternic este fie foarte scump, fie imposibil din punct de vedere fizic. În multe cazuri, este mai practic să alegi un model mai puternic și să îl rulezi la turații mai mici prin reglare, așa cum vom explica în următoarea secțiune despre reducerea zgomotului.

1. Alegerea unui ventilator mai silențios: După cum am menționat, ventilatoarele EC funcționează lin chiar și cu reglaj și nu fac zgomot electric. Unele modele sunt suplimentar fonic izolate sau utilizează rulmenți de calitate cu vibrații reduse. La alegere, verifică valoarea zgomotului în decibeli, dar consider-o orientativ – depinde de condițiile de măsurare. De exemplu, 35 dB în spațiu deschis poate părea mai tare într-un box închis. Diametrul mai mare al ventilatorului este mai silențios la același debit, pentru că se roteste mai încet. Dacă te preocupă zgomotul, merită să achiziționezi un model mai puternic și să-l rulezi la putere mai mică. Reducerea cu aproximativ o pătrime poate diminua semnificativ zgomotul fără a afecta schimbul de aer. Ventilatoarele moderne permit reglaj continuu al turațiilor, astfel încât să le poți reduce pe timpul nopții și crește ziua.
2. Poziționarea și montajul corect: Cea mai frecventă greșeală este fixarea directă a ventilatorului pe structura boxului sau pe perete fără izolare fonică. Vibrațiile se transmit în întreaga structură și zgomotul se amplifică. Ideal este să angajezi ventilatorul pe suporturi din cauciuc, curele sau arcuri, astfel încât să nu atingă niciun suprafață fixă. Astfel vibrațiile sunt aproape complet eliminate. Dacă montajul suspendat nu este posibil, poți folosi garnituri din cauciuc sau silentblocuri între ventilator și suport. La ventilatoarele radiale, așa-numiții „melci”, se recomandă adesea plasarea lor pe o pernă de spumă deasupra boxului, în loc de suspendare. Poziționarea ventilatorului în interiorul boxului poate fi mai silențioasă decât în exterior, deoarece pereții camerei atenuează parțial zgomotul. Este nepotrivit să pui ventilatorul într-o cameră lângă perete care face legătura cu un alt apartament.
3. Zgomot în conducte (fâșâit): Aerul care curge rapid poate fi auzit mai ales la coturi sau grile. Aici ajută diametrul conductei mai mare decât ventilatorul, ceea ce încetinește fluxul. Coturile se montează cât mai lin – arcuri largi sunt mai bune decât coturi ascuțite. Există și amortizoare speciale de zgomot pentru conducte, tuburi scurte și groase umplute cu material fonoabsorbant, care absorb parte din sunetul aerului. Acestea se folosesc de obicei la sisteme mai puternice, dar pot fi folosite și într-o mică cultură de casă. Similar funcționează conducte flexibile izolate cu strat de vată – acestea atenuează zgomotul mai bine decât tuburile din plastic obișnuite. Practic, cultivatorii improvizează adesea, de exemplu învelind ventilatorul cu o pătură sau plasându-l într-o cutie de polistiren. Atenție la siguranță – ventilatorul trebuie să se răcească și să nu se supraîncălzească.
4. Întreținerea și starea ventilatorului: Asigură-te că ventilatorul este curat, nimic nu scârțâie sau vibrează excesiv. Praful depus pe pale poate provoca vibrații și dezechilibru. Verificarea regulată și curățarea (întotdeauna cu ventilatorul deconectat) ajută la menținerea unui nivel scăzut de zgomot. Rulmenții de calitate durează mult, dar la ventilatoarele ieftine poate apărea zgomot de frecare – în acest caz, trebuie înlocuiți rulmenții dacă se poate sau achiziționat un ventilator nou.

Pe scurt – pentru funcționare silențioasă, alege un ventilator mai puternic cu posibilitate de reglaj, care să funcționeze la turații mai mici. Plasează-l astfel încât să nu transmită vibrațiile și folosește conducte fonic izolate sau mai mari. O instalare puțin mai gândită îți va economisi mult stres și va ajuta la menținerea culturii discretă.

• Montaj în sistem
  De obicei, ventilatorul se plasează între filtrul de carbon și deschiderea de evacuare. Într-un growbox tipic, filtrul atârnă sus în interiorul cortului, urmat de ventilator (direct sau conectat printr-un tub scurt) și din ventilator pleacă conducta afară. Poți amplasa ventilatorul și în exteriorul boxului – imediat după peretele cortului sau oriunde pe traseul conductei de evacuare. Asigură-te de direcția corectă a fluxului (ventilatorul are de obicei săgeată pe carcasă). Dacă folosești și ventilator de admisie, pune-l jos pentru a trage aer proaspăt înăuntru. Cele mai multe culturi mici se descurcă doar cu ventilatorul de evacuare și orificiile de admisie pasive.

• Conexiune electrică
  Multe ventilatoare pentru conducte vin fără cablu de alimentare, așa că trebuie să te descurci cu conectarea. Dacă nu ești sigur, cere ajutorul unui prieten priceput – lucrezi cu tensiune 230 V. Majoritatea ventilatoarelor AC au doi conductori (fază și nul), a căror polaritate nu contează. Dacă ventilatorul are și un al treilea conductor (galben-verde), acesta este împământarea, care trebuie conectată corect. Toate conexiunile trebuie izolate bine, ideal în cutia ventilatorului. Cablu trebuie fixat și protejat împotriva umezelii și deteriorării mecanice. Pentru culturi se recomandă cablu flexibil de cauciuc tip H05RN-F, rezistent la condiții mai dure.

• Reglarea turațiilor
  Dacă plănuiești reglarea puterii ventilatorului, nu folosi un dimmer obișnuit de perete pentru lumini – ventilatorul ar putea vibra sau se strica. Alege regulator special pentru ventilatoare. La modelele AC există două tipuri: triac (mai ieftin, dar mai zgomotos la turații mici) și transformator (mai scump, dar silențios). Conectarea este simplă – de obicei regulatorul se conectează între ventilator și priză. Ventilatoarele EC au de obicei regulator propriu cu buton sau intrare semnal 0–10 V. La ventilatoarele TT cu două viteze comutatorul este integrat, sau trebuie să conectezi conductorul corect conform instrucțiunilor. Citeste manualul înainte de conectare!

• Testare și funcționare
  După conectare, pornește sistemul și verifică fluxul de aer – la orificiile de admisie ar trebui să simți tracțiune vizibilă spre interior și la evacuare ieșirea aerului afară. Monitorizează temperatura din box, care ar trebui să se stabilizeze după pornirea ventilației. Fii atent și la sunet – dacă ventilatorul face zgomote neobișnuite, poate semnala reglaj sau conectare greșită. Un ventilator corect conectat nu face scântei, nu miroase urât și sună doar curgerea aerului.

• Siguranță în primul rând
  Ventilatorul este un echipament electric ca orice altul, iar într-un mediu cu umiditate ridicată, este necesară prudență. Toate conexiunile electrice trebuie protejate împotriva apei, ventilatorul să fie poziționat astfel încât să nu picure condens pe el. La orice manipulare, deconectează-l de la rețea. Opțional, poți adăuga siguranță sau protecție la supratensiune – mai ales dacă ai echipamente scumpe sau planifici funcționare pe termen lung.